Cele patru boom-uri imobiliare din Bucuresti. Istoric

Sunt de parere ca oricine este interesat sa investeasca eficient in domeniul imobiliar din Bucuresti si, mai ales, in cladirile de epoca, ar trebui sa aiba un minimum de informatii referitoare la istoricul dezvoltarii imobiliare urbane din acest oras, pentru a inţelege cu adevarat aceasta piata si a-i evita capcanele, deseori greu de sesizat.

  • Bucurestiul inglobeaza, pe o suprafata relativ restransa, insa reprezentativa, istoricul domeniului imobiliar romanesc si patrimoniul arhitectural al tarii.
  • Capitala a trecut, pana de curand, printr-o explozie imobiliara de proportii, care i-a modificat deja peisajul urbanistic. Sectorul de constructii este inca unul din principalele motoare de crestere economica a tarii, atragand pana nu demult cel mai mare volum de investitii directe straine.
  • Explozia imobiliara actuala are, de asemenea, multe aspecte negative: majoritatea constructiilor realizate sunt inestetice, de proasta calitate si uratesc peisajul urban. Bogatul patrimoniu arhitectural al capitalei suferă considerabil din această cauza, multe cladiri extraordinare fiind lasate in paragina. Calitatile arhitecturale ale noilor constructii si cladiri majore sunt vagi si fara personalitate, reflectand adesea spiritul cladirilor comuniste din apropiere. Explozia imobiliara a dat naştere unei piete speculative, care distorsioneaza economia locala si creaza tensiuni in interiorul societatii.

Cu toate acestea, fenomenul nu este nou in istoria moderna a orasului. In ultimii 150 de ani, acesta a trecut prin patru transformări urbane majore, inclusiv cea actuala. Am alcatuit aici, pentru informarea cititorilor, o schita a celor patru explozii – sau boom-uri, dupa cum s-a incetatenit aceasta denumire – imobiliare succesive din Bucuresti, din epoca victoriana pana in prezent:

– Primul boom: domnia Regelui Carol I (1860 – primul deceniu al anilor 1900), cand orasul capata aspectul de „mic Paris”. O cladire emblematica din acea perioada este Ateneul Roman (considerat acum pretutindeni un simbol al Bucurestiului), o sala de concert construita in stilul Operei Garnier din Paris.

Aceasta prima dezvoltare a fost alimentata de organizarea eficienta a tarii conform standardelor occidentale, de catre Regele de origine germana, Carol I, precum si de veniturile generate de exporturile masive de cereale ale Romaniei, unul din principalele granare ale Europei acelor timpuri. Numeroasele cladiri rezidentiale ridicate in acea epoca i-au imprimat orasului un farmec intens, care avea sa-l faca celebru in deceniile care au urmat. Totusi, multe din aceste cladiri au fost ridicate nesistematic, fara un plan urbanistic principal, pe liniile vechi, orientale, mostenite din timpurile anterioare, de influenta otomana. Cladirile sunt acum bijuterii de epoca, fiind printre cele mai bune achizitii de acest gen care pot fi facute in Bucuresti. Astazi, majoritatea acestor cladiri se afla intr-un stadiu avansat de deteriorare si multe sunt demolate, fiind inlocuite cu structuri comerciale ridicate in pripa, sub ochii indiferenti ai autoritatilor si in fata ignorantei multor cetateni ai Bucurestiului in ce priveste patrimoniul propriu si semnificatia acestuia pentru identitatea lor.

Ateneul, cladire emblematica a Bucurestiului (carte postală din anii 1910, colectia Valentin Mandache)

Parcul Cismigiu. Cladire grandioasa, in stil fratuzesc, popular in sec. al XIX-lea, imitand castelele renascentiste (©Valentin Mandache)

Casa in stil „micul Paris”, zona strazii Popa Soare (©Valentin Mandache)

– Cel de-al II-a boom: jumatatea anilor ’20 – începutul anilor ’40, perioada caracterizata de cladiri grandioase, in stil neoclasic (vezi Palatul Regal) si constructii in stil modernist international (vezi Bulevardul Bratianu/Magheru). Fondurile care au alimentat aceasta explozie proveneau in mare masura din veniturile uriase obtinute din exportul de petrol, Romania fiind in perioada interbelica una din cele mai importante producatoare de petrol din lume. Epoca este totodată si cea in care stilul arhitectural fundamental si original al Romaniei – stilul neoromanesc – a devenit foarte popular. Orasul era acum construit conform unui „masterplan” urbanistic bine pus la punct, care dictează si astazi directiile si aliniamentele geografice pe baza carora se dezvolta metropola contemporana.

Fatada neoclasica a fostului Palat Regal; Bucuresti (©Valentin Mandache)

Bulevardul Bratianu – actualul Magheru –, in ultima parte a anilor ’30; constructii in stil modernist (carte postala veche, colectia Valentin Mandache)

Cladire de apartamente in stil neoromanesc, din perioada interbelica; Bucuresti (©Valentin Mandache)

– Cel de-al III-a boom: jumatatea anilor ’50 – jumatatea anilor ’80 (explozia de constructii din perioada comunista) – caracterizata de proiecte de cartiere imense, de locuinte inestetice si de foarte proasta calitate, constand din blocuri inalte, de apartamente, care aveau sa afecteze negativ profilul urbanistic al Bucurestiului in deceniile următoare. Regimul comunist si-a finantat programul de constructii din resursele proprii ale tarii, in principal din exporturile de materii prime si de produse industriale de slaba calitate, in Uniunea Sovietică, si totodata folosind mana de lucru ieftina a populatiei, supusa unui regim apropiat de cel al sclaviei. Cu toate acestea, in Bucuresti au fost ridicate si unele cladiri importante si interesante din punct de vedere arhitectural, precum Casa Scanteii (construita cu specialisti si forta de munca din U.R.S.S.) sau Sala Palatului (centru de conferinte utilizat de Partidul Comunist, adiacent fostului Palat Regal). Cea mai remarcabila dintre toate este Casa Poporului, o cladire hidoasa, de dimensiuni gigantice, care are reputatia de a fi cea de-a doua ca marime din lume, actualmente sediul Parlamentului Romaniei. Construirea ei a falimentat tara, ducand la suferinte imense ale populatiei si grabind caderea regimului comunist.

Bucuresti. Casa Poporului, pe locul doi in lume, ca marime

Silueta urbana brutala a Bucurestiului contemporan, generata de blocurile de apartamente din perioada comunista

– Cel de-al patrulea boom: 2000 – sfarsitul anului 2008. A avut un inceput timid, dupa recesiunea lunga, determinata, in deceniul anterior, de tranzitia dureros de lenta a Romaniei, de la o economie centralizata la cea de piata. Explozia a fost alimentata de un influx masiv de investitii directe straine, constand in principal din fonduri imobiliare speculative occidentale, o situatie cu care tara nu se mai confruntase niciodata in toata istoria ei moderna. Boom-ul din ultimii cativa ani a ajuns la un punct maxim, care a modificat radical personalitatea orasului. Fenomenul prezinta cateva trasaturi distinctive, cum ar fi prevalenta cladirilor cu aspect modern, de proasta calitate, lipsite de personalitate si a birourilor si blocurilor de apartamente anoste, de tip international. Cladirile vechi, de valoare patrimoniala, sunt in multe cazuri lasate in paragina sau demolate. Cu toate acestea, exista semne incurajatoare, care indica faptul ca un numar din ce in ce mai mare de constructii noi au inceput sa includa elemente originale sau de arhitectura traditionala romaneasca si din stilul neoromanesc interbelic. Preturile imobiliare au atins niveluri extrem de ridicate, chiar mai mari ca in orase ca Parisul sau New York-ul, devenind nerezonabile chiar si pentru cumparatorii occidentali bogati. Asteptarile nerealiste ale proprietarilor, agentilor imobiliari neprofesionisti si multimii de speculanti de pe plan local, care au invadat piata in momentul de fata, sunt acum reduse de criza financiara mondiala la niveluri realiste, mai potrivite unei economii est-europene in formare.

Proiect de constructie de proasta calitate si cu aspect neplacut, din nord-estul Bucurestiului; un tip de cladire intalnit frecvent peste tot in Bucurestiul de dupa anul 2000

Casa in stil neoromanesc, lasata sa se deterioreze – o situatie simptomatica in tot Bucurestiul de dupa anul 2000 (©Valentin Mandache)

© Valentin Mandache. Utilizarea neautorizata si/sau reproducerea acestui material fara permisiunea expresa, in scris, a autorului acestui blog este strict interzisa.

Traducere din limba engleza de Mihaela Mihaila (originea articolului: http://wp.me/pFpRa-1d).

*********************************

Dacă sunteti interesat de achizitionarea unei cladiri de epoca din Romania sau doriţi sa demarati un proiect de renovare, as fi foarte bucuros sa va ajut la localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate, obtinerea permiselor de planificare sau realizarea proiectului de renovare. Pentru o eventuala discutie legata de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul paginii mele de „Contact”, din acest blog.

Anunțuri

11 gânduri despre „Cele patru boom-uri imobiliare din Bucuresti. Istoric

  • Sunt atat de incantata ca am gasit acest blog incat mi-a luat ceva timp sa imi gasesc cuvintele si sa scriu ceva :)) Mi se pare deopotriva util, intrucat e foarte bine documentat, cat si fascinant.
    In ceea ce priveste lasarea in paragina a caselor de epoca din Bucuresti, acum se cauta reabilitarea lor. Fiind studenta la restaurare, facem propuneri sau documentari asupra multor case-monument. Din nefericire, sunt inutile si nu ne ajuta decat la notari, din cauza birocratiei si lipsei de interes a administratiei Bucurestiului. Am observat ca destinul multor case vechi depinde foarte mult de investitori(in cazurile frecvente in care nu mai exista proprietari) si se pare ca in ultimul timp se mai gasesc investitori care sunt de acord sa pastreze cladirile vechi si sa le reconditioneze. Insa daca investitorul vrea un loc viran, multe case sunt pierdute. S-a ajuns la aceasta situatie pentru ca multe depind de Directia de Patrimoniu, care nu este prea interesata de reabilitarea lor.

    Apreciază

  • Scrieti frumos. Aveti un stil succint si atractiv.
    Cladirea grandioasa de langa Cismigiu este Palatul Cretzulescu construit de Petre Antonescu in anii 1902-1904, pe locul unei vechi cladiri a familiei Filipescu.

    Apreciază

    • Multumesc pentru aprecieri! Bucurestiul este un oras cu un patrimoniu vast si te poti pirde usor in scrieri stufoase despre el, de acea incerc sa fiu succint 🙂 Palatul Cretulescu imi este cunoscut desigur, nu l-am mentionat la propriu din cauza ca articolul este de mai mult de natura analitica si istorie economica.

      Apreciază

  • Eu am descoperit de curand site-ul dumneavoastra. In primul rand mi se pare accesibil pentru persoanele care au doar notiuni de baza de arhitectura si urbanism. Din acest motiv, il pot considera si un mijloc pedagogic. Iar in al treilea rand am impresia ca ajuta la constientizarea locului in care traim. Il citesc cu placere si interes.
    Va felicit si tineti-o tot asa.

    Apreciază

    • Multumesc Gabriela! cuvintele tale sunt foarte frumoase si stimulative pentru motivarea mea in a continua articolele acestea de arhitectura istorica a Romaniei. Imi pare bine ca le gasesti accesibile, inclusiv notiunile de arhitectura- aceasta este una din scopurile mele centrale, de a scrie „clar cum este cristalul” romaneste, inteles de toata lumea. Este metoda care am invatat-o din calificarile si experienta mea profesionala de doua decade in Marea Britanie, unde explicatiile si scrierile sunt bazate de „crystal clear English” pentru a fi intelese de toate nivelurile de pregatiere, etc.- astfel acolo un text universitar de fizica atomica poate fi inteles in mod egal si de un fizician, istoric sau vanzator de bilete de autobuz. Aceiasi metodologie vreau sa o aplic si pentru mediul romanesc, incercand astfel sa clatin asa-zisa elita intelectuala a acestei tari care se ascunde in spatele unui limbaj complicat, alambicat si de cele mai multe ori fara substanta si sens! Cu cele mai bune urari, Valentin

      Apreciază

    • Multumesc pentru aprecieri! Eu nu sunt arhitect, sunt istoric de arhitectura si economist specializat in piata caselor de epoca, calficari si experienta obtinute in Marea Britanie de-a lungul a doua decade. Majoritatea arhitectilor romani sunt de fapt ingineri constructori ceva mai bine calificati si aceasta este una din cauzele majore de ce noile cladiri arata asa de inestetic sau neintegrate in structura urbana- din lipsa de cunoastere a istoriei arhitecturii si dezvoltarii urbane a acestor locuri, etc. VM

      Apreciază

  • N-au mai fost cumva și alte boomuri imobiliare în București, încă înainte de cele 4 menționate?

    De exemplu pe vremea lui vodă Brîncoveanu, apoi pe la anul 1800 (culminînd cu Hanul lui Manuc) și apoi imediat după 1847 – anul focului cel Mare, cînd a ars o treime de București, și deci s-a ivit necesitatea stringentă a unor noi construcții?

    Apreciază

    • Bucurestiul a trait cicluri economice refelectate in inaltarea de case si cladiri publice de cand exista ca asezare. Cele patru boomuri imobiliare se refera la perioada moderna, de capitala de stat independent si nu ca targ provincial otoman; atunci cand fenomenul imobiliar avea multe in puncte in comun cu cel din restul Europei- deci boom-uri vazute in concertul European. Eu am scris clar aceasta ca un statement in introducre „istoria moderna a orasului… in ultimii 150 de ani” etc. deci cititi va rog mai atent textul si contextul. VM

      Apreciază

  • Bunul gust exprimat in casele de epoca este irepetabil in timpurile noastre, cred eu, pt ca:
    -cei care isi construiau atunci astfel de case grandioase erau boierii si elitele intelectuale. Taranul de rand ori statea la el la tzara, ori muncea in casa boierului.
    -in zilele noastre sunt altfel de materiale disponibile. Nimeni nu mai face nimic din lemn, nu mai exista mesteri, etc. Asta este o mare problema, din pct meu de vedere. Si daca vrei sa faci nu ai cu ce. Si pt a ajunge la resursele si mesterii necesari, costurile se inzecesc.
    -cei care isi fac astazi case sunt… copiii taranilor. Nu ai elitelor.

    Apreciază

Comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s