Imaginea zilei 25-ian-10: Vechea stemă a Bucureştiului

Unul dintre puţinele exemple de vechi steme ale Bucureştiului care au supravieţuit perioadei comuniste. Datează din perioada dinainte de Primul Război Mondial şi decorează clădirea vechii Şcoli Comunale din zona Colinei Patriarhiei. (©Valentin Mandache)

Stema actuală a Bucureştiului datează din anii 1860. Conţine o reprezentare a sfântului patron al oraşului, Sf. Dumitru, unul dintre principalii sfinţi militari creştini, care este o indicaţie a rolului istoric al Bucureştiului ca avanpost al creştinătăţii la frontiera cu puterea musulmană a Imperiului Otoman şi a aliaţilor săi tătari. Motto-ul stemei, „Patria şi dreptul meu” este inspirat din heraldica occidentală şi reprezintă o aluzie la faptul că oraşul era scaunul unui principat, mai târziu regat, care se îmbarcase într-un intens proces de modernizare pe linii occidentale în perioada de vârf a epocii victoriene (motto-ul este de fapt o adaptare a celui regal britanic, al celei mai avansate ţări a acelor vremuri: „Dieu et Mon Droit” – „Dumnezeu şi dreptul meu”). Stema era de asemenea prevazută cu o coroană murală, care indica statutul urban al Bucureştiului. Când comuniştii au acaparat puterea în 1948, stema a fost interzisă din cauza legăturilor cu creştinismul şi cu regalitatea. Cele mai multe reprezentări ale stemei pe clădiri, monumente şi alte locuri publice, au fost martelate sau zidite cu ciment, cu numai câteva supravieţuind în locuri greu vizibile. Am găsit exemplul-relicvă de mai sus plasat într-o astfel de poziţie dificil de observat, deasupra nivelului străzii, pe cornişa vechii Şcoli Comunale din zona colinei Patriarhiei, putând-o fotografia cu teleobiectivul. Clădirea şcolii datează din 1898, iar stilul stemei, înconjurată de crengi de lauri şi flancată de doi cerubi, este inspirat din stilurile decorative franţuzeşti ale epocii. Municipalitatea Bucureştiului a re-adoptat, la mijlocul anilor 1990, într-un format oarecum schimbat, stema pre-comunistă, unde cele trei principale simboluri, Sf. Dumitru, motto-ul regal şi coroana murală sunt din nou reprezentate în mod proeminent.

***********************************************

Prin aceasta serie de imagini zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Anunțuri

4 gânduri despre „Imaginea zilei 25-ian-10: Vechea stemă a Bucureştiului

  • cel mai frumos exemplu e cel de pe scoala de pe Monetariei colt cu Kiseleff (pe care, parca ati pozat-o). E din ceramica smaltuita si este unica stema a Buc, care e colorata. Eu am identificat aprox 10 steme de zidarie si mai multe de fonta pe stalpii de iluminat care au mai supravietuit pe ici pe colo. Uneori Sf Dumitru apare calare (de fapt nu e vorba de S Dumitru Basarabov ci militarul de la Salonic – e o suprapunere)…
    cu bine

    Apreciază

    • Cred ca mai e una din ceramica smaltuita, am un lapsus acum, nu am avut camera la mine cand am vazut-o. Sf Dumitru de pe stema e cel clasic, din primele secole crestine, dintre martirii perioadei de persecutie a imperiului roman. Cel cu Basarabov e mai tarziu, bulgaro-pecenego-cuman (substratul stramosilor aristocratiei muntenesti) si face parte dintr-un capitol fascinant de identitate nationala valaha/ munteneasca dezvoltata in sec. 17-18, care a disparut in urma aparitiei curentului pan-romanianist. VM

      Apreciază

  • In fapt, reprezentarile Sf. Mare Mc. Dimitrie (sfantul militar din primele secole crestine, de la Salonic) sunt datorate unei confuzii tarzii, perpetuate pana astazi pe stema. Sfantul respectiv nu a avut defapt nicio legatura cu Bucurestii. Vechile sigilii medievale ale orasului arata fie pe Maica Domnului, fie pe sfintii Constantin si Elena cu crucea in mijloc (sarbatoarea lor fiind si hramul catedralei mitropolitane). Incepand cu sec.18, Sf. Cuvios Dimitrie Basarabov, ale carui moaste fusesera aduse in catedrala, a fost adoptat ca patronul orasului.
    Sunt curios daca ati vazut pe undeva vreun sigiliu sau stema reprezentandu-l pe acesta. Eu unul nu am vazut pana acum nicaieri asa ceva, toate reprezentarile il arata pe sfantul militar. O eventuala aparitie a patronului orasului ar fi bineinteles in haina lunga, monahala, cu capul acoperit precum sihastrii, cu barba lunga si fara vreo arma in maini.
    Cand in veacul al XIX-lea, odata cu modernizarea si deschiderea spre Occident, apare si moda stemelor si se dezvolta la noi mai bine stiinta heraldicii, edilii orasului au vrut sa faca o stema, dupa toate regulile heraldicii. Cultura lor bogata insusita la Paris sau Viena nu a fost insa de ajuns, si au comis greseala capitala, care vine si din mentalitatea secularizata a epocii: ei stiau ca patronul urbei este Sfantul Dimitrie, dar nu si-au mai pus problema CARE sfant Dimitrie, uitand ca e vorba de monahul ale carui moaste sunt in catedrala, si asimilandu-l cu cel mai cunoscut sfant Dumitru la nivel european. Astfel a aparut stema cu sfantul militar – unul din marile paradoxuri ale heraldicii romanesti, greseala care s-a impamantenit fara sa trezeasca procese de constiinta. In continuare patronul orasului e considerat sfantul calugar, dar pe stema e reprezentat sfantul militar.
    Ca primii autori ai stemei orasului s-au gandit sa puna in ea pe patronul Bucurestilor, nu incape indoiala. Se vede insa treaba ca nu prea erau dusi pe la biserica, si astfel azi avem o stema care ar reprezenta mai bine orasul Salonic din Grecia, decat Bucurestii care nici nu existau in secolele 3-4…

    P.S. Ce parere aveti: ar mai fi sanse in prezent de a se repara greseala din stema ? E o intrebare retorica, la care invit sa raspunda pe toti pasionatii Bucurestilor

    Apreciază

    • In opinia mea nu este greseala alegerea unui sfant militar ca emblema, iar aceasta alegere e destul de posibil sa dateze din timpurile pre-mentionare documentara a orasului. Este destul de obisnuita alegerea unui sfant militar pentru asezari la zona de confruntare intre crestinism si islam. In Rusia si Ukranina sunt nenumarate exemple de acest fel, ca de altfel in peninsula blacanica sau in zonele din vest la granita dintre islam si crestinism ca in Spania sau Sicilia. Sfantul Dumitru este cred o alegere naturala pentru cei care locuiau in cetatea Bucurestiului in sec. 14-15 si pazeau profitabilele drumuri comerciale din munti spre Dunare ce treceau prin vadul dintre mlastini si rauri reprezentat de asezarea de atunci. Basarabov este o alegere mai tarzie din vremea Cantacuzinilor si Brancovenilor cand se consolida o adevarata constiinta nationala munteana, ce vedea in aceasta dinastie continuitatea intemeietorilor tarii, ce vroiau sa o sanctioneze si divin astfel, in clamarea relicvelor lui Basarabov. Este un capitol deosebit de interesant de constiinta nationala munteana exprimata in cultura, spiritualitate si politic care a fost pulverizat de aparitia statului Romania si agenda lui pan-romaneasca. VM

      Apreciază

Comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s