Hambar din epoca victoriană: un exemplu interesant din sudul României

Către sfârşitul secolului 19, România a devenit una dintre principalele ţări exportatoare de grâne din Europa, la concurenţă strânsă cu producătorii din sudul Rusiei (stepa nord-Pontică). Această stare de fapt a fost rezultatul direct al războiului din Crimeea şi al celui ruso-turc din 1877-1878, evenimente care au permis deschiderea din nou, pentru libera navigaţie internaţională, a căilor fluviale şi maritime ale Dunării şi respectiv Mării Negre, prin strâmtori, pentru prima oară de la ocupaţia otomană a regiunii Balcanilor şi bazinului pontic, survenită cu patru secole mai devreme.

Finanţele care au rezultat din cererea de cantităţi extraordinare de cereale, care venea din partea ţărilor industrializate ale Europei occidentale din epoca victoriană, au făcut posibilă o înflorire economică şi culturală fără precedent în România; astfel, din acea perioadă datează cea mai mare parte a pitoreştii arhitecturi de inspiraţie franceză din Bucureşti (pe care eu o numesc stilul „Micul Paris”) şi din multe alte oraşe româneşti de provincie.

Arhitectura industrială face şi ea parte din acea dezvoltare şi poate fi văzută astăzi în vechile hambare folosite pentru depozitarea grânelor înainte de a lua calea exportului, presărate în cadrul landschaft-ului rural românesc, precum şi în construcţiile industriale cu totul speciale, de tip victorian, respectiv marile mori cu aburi localizate mai ales în porturile dunărene prin care se exportau cerealele.

Tarani cu carute incarcate cu cereale, asteptandu-si randul la o moara industriala pe aburi numita Moara lui Zerman din Braila, datata in 1899. (carte postala veche, colectia Valentin Mandache)
Ţărani cu căruţe încărcate cu grâne, aşteptându-şi rândul la o moară industrială cu aburi, numită „Moara lui Zerman”, din Brăila, datată în 1899 (carte poştală veche, colecţia Valentin Mandache).

În timpul muncii mele de teren în Oltenia de anul trecut, am descoperit un exemplu excelent de hambar de depozitat grâne, care a supravieţuit din secolul 19, într-un sat din judeţul Gorj, din sud-vestul României.

Hambar istoric, de secol 19, din zona Olteniei (©Valentin Mandache)
Hambar istoric, de secol 19, din zona Olteniei (©Valentin Mandache)
Historic 19th century barn, Oltenia region (©Valentin Mandache)
Hambar istoric, de secol 19, din zona Olteniei (©Valentin Mandache)

Hambarul mai păstrează încă inscripţiile vechi de deasupra intrărilor principale, care indică anul în care a fost construit – 1880 – precum şi monograma proprietarului iniţial, „AF”. Clădirea este de mari dimensiuni şi este încă funcţională, fiind folosită de localnici, în ciuda deteriorării şi degradării evidente, survenite în urma atâtor decenii de proastă întreţinere.

Historic 19th century barn, Oltenia region (©Valentin Mandache)
Hambar istoric, de secol 19, din zona Olteniei (©Valentin Mandache)

Structura se afla într-o stare relativ satisfăcătoare, inclusiv sistemul de ventilaţie naturală de sub podea, construit dintr-o succesiune de arcade din cărămidă care permit circulaţia liberă a aerului pe dedesubtul clădirii şi în tot spaţiul acesteia. Conform spuselor ţăranilor din satele din jur, acest sistem este mult mai eficient decât ventilaţia electrică şi costisitoare instalată astăzi în depozitele de cereale moderne.

Historic 19th century barn, Oltenia region (©Valentin Mandache)
Hambar istoric, de secol 19, din zona Olteniei: sistemul de ventilaţie naturală de sub podea. (©Valentin Mandache)
Historic 19th century barn, Oltenia region (©Valentin Mandache)
Hambar istoric, de secol 19, din zona Olteniei: sistemul de ventilaţie naturală de sub podea.  (©Valentin Mandache)

Ajuns în mâinile unui proprietar de calitate, iubitor al arhitecturii istorice, hambarul acesta, care în prezent este lăsat să se deterioreze de către actualul proprietar, ar putea constitui un frumos proiect de conversie într-o minunată reşedinţă sau hotel rural pe fundalul peisajului colinar deosebit de pitoresc din această zonă a Olteniei. În acest fel s-ar conserva un exemplu deosebit de patrimoniu al arhitecturii industriale din epoca victoriană, care dacă va fi menţinut în situaţia actuală de neglijare, va fi complet pierdut în următorii câţiva ani.

Historic 19th century barn, Oltenia region (©Valentin Mandache)
Hambar istoric, de secol 19, din zona Olteniei (©Valentin Mandache)
Historic 19th century barn, Oltenia region(©Valentin Mandache)
Hambar istoric, de secol 19, din zona Olteniei (©Valentin Mandache)

Acest gen de hambar este tipic pentru fermele care aveau suprafeţe mari de teren, organizate industrial. Ţăranii, ca mici proprietari, îşi construiau hambare sau şure în propria gospodărie; numeroase astfel de exemple, de secol 19 şi de la începutul secolului 20, se găsesc încă peste tot în vastul spaţiu rural românesc. Cele mai vechi asemenea exemple datează încă din secolul 16 şi se găsesc în vechile teritorii locuite de saşi, în sudul Transilvaniei.

©Valentin Mandache. Originea articolului: http://historo.wordpress.com/2009/08/04/victorian-barn-southern-romania/

Anunțuri

5 gânduri despre „Hambar din epoca victoriană: un exemplu interesant din sudul României

  • In satul meu, Bascoveni din comuna Galateni, judetul Teleorman, pana prin anul 1992 a existat un asemenea hambar. In vremea aceea aveam 7 ani, insa imi amintesc cum toti s-au repezit sa puna mana pe cateva caramizi, câteva blăni (scanduri, adica) sau tigle, atunci cand primarul a zis ca acel grajd nu mai este trebuincios. In 2007 mostenitorii au revenit, iar pe locul fostului hambar au ridicat o hala din lemn, in stil maramuresean.
    Hambarul a fost construit in centrul satului de catre boierul local, un anume Tecuceanu, insa alte amanunte nu cunosc. Atat conacul sau, hambarul, cat si grajdul imens din caramida, in care pana acum cativa ani au stationat 2 masini de pompieri, nu mai exista.

    Apreciază

    • Sunt convins ca au fost foarte numeroase situatiile de dupa 1989 cand s-au devastat de catre localnici vechile conace si hambare boieresti. Am postat acum cateva luni un articol despre un astfel conac distrus de tarani in jud. Giurgiu: https://casedeepoca.wordpress.com/2009/12/13/imaginea-zilei-13-dec-09-conac-devastat-de-tarani/
      Treburile acestea reflecta nivelul de gandire si cultura aproape medieval al acestor oameni si realizarea din partea noastra ca va lua generatii pana cand aceasta populatie de la tara si ‘periferia’ oraselor va deveni mai sofisticata si in stare sa-si aprecieze propria mostenire arhitecturala si istorica. Pana atunci aceste comunitati sunt generatorele ale valului de capsunari care au speriat Spania si Italia sau sunt imigranti in Bucuresti, veniti ‘la munca’, desfigurand cu termopanele si zugravelile lor tipatoare toate proprietatile istorice pe care pun mana. Vezi la link-ul acesta o asemenea creatie ‘capsunereasca’: http://historo.wordpress.com/2009/09/20/daily-picture20-sep-09/
      Valentin

      Apreciază

  • Buna ziua!

    Cautam pe internet sa recunosc cateva elemente ale caselor din comuna Calugareni, judetul Giurgiu (caci nu ma pricep) si am ajuns aici. Chiar de Pasti am fost sa vizitez hambarul acesta. In ultima poza, nu se vede exact dar este casa bunicii mele. Hambarul a fost imprejmuit cu gard. Tatal meu cunoaste putin din istoria acestui loc.
    In Calugareni se gaseste un alt conac devastat, conacul familiei Warthiadi. Este o cladire superba si este pacat sa fie lasata in starea prezenta de degradare.
    Excelente articolele dvs.!

    Numai bine!

    Apreciază

    • Multumesc Sinziana pentru apreciere la adresa articolelor mele! Ce mica e lumea… sunt foarte interesant sa aflu mai multe despre istoria acestui elocvent exemplu de arhitectura industriala fin de siecle; sper sa schimbam mai pe larg niste mesaje despre acest subiect! Valentin

      Apreciază

Comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s