Caldire in stil Micul Paris din fin de siècle Turnu Magurele

Fotografie carte postala de la inceputul anilor 1900 a unei cladiri din Turnu Magurele, intr-un frumos stil arhitectural Micul Paris, foarte popular in Romania acelei perioade. (Carte postala veche: colectia Valentin Mandache)

La sfarsitul sec. 19 Romania a devenit un important exportator de grane, unde cele mai importante regiuni producatore de cerelale se aflau in zona stepei Dunarii de Jos. O mare parte a exporturilor se efectuatau prin porturile de pe malul romanesc al fluviului. Unul dintre acestea era si Turnu Magurele, care a beneficiat din abundenta de pe urma acestui comert, un fapt vazut in multele cladiri in stil Micul Paris (ceea ce eu denumesc stilurile arhitecturale frantuzesti de sec. 19 de la neo-rococo la cele istoriciste si chiar Art Nouveau, interpretate provincial in Romania acelei perioade) ridicate atunci in oras. Cartea postala veche de mai sus arata unul dintre acele superbe edificii din Turnu Magurele, care la vremea acea gazduia sediul unei banci locale. Imi plac mult tonurilor culorilor pictate de mana pe fotografie si cum acestea transmit, impreuna cu supradimensionatele copertine umbrar ale ferestrelor de la parter, aerul de vara aproape tropical al orasului de la marginea stepei. Stilul cladirii este o pitoreasca mixtura de rococo si Art Nouveau redat pe o fatda inalta simetrica.

***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Anunțuri

6 gânduri despre „Caldire in stil Micul Paris din fin de siècle Turnu Magurele

  • Eu m-am nascut in acest oras, in 1955. Aceasta cladire nu mai exista(v-am mai scris mai demult despre ea, dar probabil nu ati primit mail-ul meu), a fost demolata in anii ’70(cand in ea era sediul Bancii Agricole), impreuna cu majoritatea cladirilor foarte frumoase si foarte vechi din oras. Au demolat inclusiv casa in care au tinut sfat „pasoptistii”, inainte de a merge la Izlaz…Au mai taiat si un copac, cel mai mare si mai batran copac din oras, inca verde, cu toate ca puteau sa il lase… Pe imagine scrie „Banca Magurele”, dar bunicii mi-au spus (cand eram mic) ca era cunoscuta cu numele de „Banca Franco-Romana”. Cand imi aduc aminte ce cladiri frumoase erau, ce garduri faine, din fier forjat, cum erau strazile pline de tei si castani foarte batrani(taiati si acestia), cum era cladirea pietei vechi, parca imi vine sa iau la bataie pe cineva…Acum e plin orasul de „cutii de chibrituri” si „termopane”…

    Apreciază

    • Buna ziua,
      Va multumesc pentru foarte informativul mesaj, plin de detalii atat de interesante. Imi cer scuze daca mi-ati trimis mai demult un alt mesaj despre aceasta cladire, dar foarte posibil sa se fi dus la „spam” si de aceea nu l-am putut vizualiza. Este teribil ce ziceti c3 s-a intamplat acolo cu casa pasoptistilor si acel copac, nu mai vorbesc de acest extraordinar edificiu de banca. Aceasta arata ca va fi un drum lung pana cand se va realiza ca istoria, patrimoniul arhitectural imprima identitate si valoare locului, ajuta sa te definesti si sa te mandresti in lume. Se pare ca astel Turnu Magurele a pierdut la propria mana o componenta importanta a acelei identitati.
      Cu stima,
      Valentin Mandache, expert in case de epoca

      Apreciază

  • Si inca ceva,ce am uitat: pe peretele lateral dreapta al acestei cladiri (dinspre catedrala) exista o „dantelarie” cu motive florale, fin colorata, incepand de sub acoperis, pana la jumatatea cladirii…ceva extraordinar de frumos…era exact ceea ce se poate vedea acum pe peretii unor cladiri vechi din Franta, Austria, Luxemburg, Olanda…Nu era ceva din ipsos, aplicat si colorat, ci, mai degraba, o fresca. Tot la fel au distrus si casa in care a locuit o vreme, Haricleea Darclee, casa scriitorului Florian Cristescu – cel ce a scris povestile cu „Familia Roademult”, sau casa compozitorului Gherase Dendrino. Casa in care s-a nascut si a trait generalul David Praporgescu inca mai exista, dar e afectata de modificarile celor ce au cumparat-o…Filmul „Diminetile unui baiat cuminte” (si inca unul, cu Oana Pellea) a fost filmat in acest oras, insa, cu timpul, l-au scurtat atat de mult incat putine locuri(cladiri vechi) mai pot fi vazute…

    Apreciază

    • Multumesc pentru detalii, sunt date importante care pun in context aceasta cladire si peisajul construit istoric local, care din pacate sufera imens, paradoxal, din cauza celor pentru care a fost edificat si care le-ar aduce mari avantaje in materie de mandrie civica, legatura cu inaintasii si potential de turism cultural- toate acestea sunt pierdute din cauza gradului de cultura si educatie scazut al celor ce locuiesc acolo. VM

      Apreciază

Comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s