Friză în stil Art Deco cu basoreliefuri-medalion de zeități grecești: fotomontaj și diapozitive

Basoreliefuri în stil Art Deco reprezentând zeități din panteonul greco-roman, clădirea Casa de Pensii a CEC-ului, 1939, Cheiul Dâmboviței, București. (©Valentin Mandache)

Una dintre cele mai impunătoare edificii de pe cheiul Dâmboviței este „Clădirea Casa de Pensii a CEC”-ului, construită în 1939 și proiectată de către arhitectul Nicolae Cucu într-un impresionant stil Art Deco clasicizat (deseori identificat în mod eronat în articole și recenzii arhitecturale publicate în România ca „neoclasic monumental”). Clădirea este reprezentativă pentru acea perioadă impregnată de mode totalitare care emanau din Italia mussoliniană și care au influențat marcant arhitectura monumentală din România celei de-a doua jumătăți a anilor 1930. Cel mai remarcabil element al acestei clădiri este friza cu basoreliefuri de zeități grecești, plasată foarte mult deasupra nivelului străzii, un fapt care o face greu vizibilă trecătorilor și celor care vor să o admire. Pentru a putea transmite ceva din frumusețea și armonia acestora, am alcătuit fotomontajul de mai sus conținând acele basoreliefuri, văzute de asemenea în show-ul de diapozitive de la sfârșitul textului. Redarea în stilul Art Deco a acestor figuri mitologice din panteonul greco-roman este magistrală, în opinia mea. Îmi place, de asemenea, ambiguitatea androgină a acestor figuri, tipică artei figurative antice grecești. De asemenea, aranjamentul acestora în cadrul frizei cu cele două zeități feminine, Demetra și Pallas, juxtapuse celor masculine, Apollo și Mercur, sunt o metaforă a armoniei și echilibrului,  caracteristici necesare unei case de pensii, cum a fost instituția găzduită inițial de această clădire. Se poate observa în tot acest design al clădirii și în elementele acesteia, talentul arhitectului Nicolae Cucu. Aptitudinile lui Cucu au fost folosite din nou cu succes, când un alt regim totalitar a acaparat România, în proiectarea Mausoleului Eroilor Comuniști din Parcul Carol din București, probabil cea mai frumoasă structură arhitecturală monumentală ridicată în timpul epocii comuniste în România.

Această prezentare necesită JavaScript.

***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Anunțuri

5 gânduri despre „Friză în stil Art Deco cu basoreliefuri-medalion de zeități grecești: fotomontaj și diapozitive

  • Absolut superba aceasta cladire! Adesea o vedeam in cei 3 ani ai colaborarii cu MNIR si de fiecare data ma incanta frumusetea ei! Controversata in epoca, nu chiar cat blocul ARO al lui Horia Creanga, izvorata din experienta italiana a arhitectului, sta marturie despre o vreme in care se putea construi monumental, frumos si trainic.
    Jocul volumelor, echilibrul stilistic al cladirii, rigurozitatea exprimarii, folosirea pilastrilor sculptati asemeni coloanelor dorice peste linia carora se afla cele 4 basoreliefuri emana o puternica stabilitate, asa cum ii trebuia unei case de pensii. Aceeasi grija pentru a dezbraca o cladire de ornamentele inutile precum in stilurile vieneze si franceze, spuneau atunci arhitectii tributari curentelor Art Deco, Modernist sau Bauhaus, o gasim si in o alta cladire a arhitectului, anume Casa de pensii a teatrelor nationale si operelor romane.
    Singura cladire de pana in 1940 inscrisa in acelasi curent inoitor care ii poate face concurenta este impozantul sediu al Academiei Militare.

    Nu cred ca este intamplatoare aceasta postare, afland sambata de slabiciunea dvs pentru stilul Art Deco 🙂

    PS. Nu stiu daca este adevarat, insa circula zvonul ca Nicolae Cucu a locuit in aceasta cladire pana la moarta sa, in 1994.

    Apreciază

    • Sunt multe de spus la o cladire de proportiile cum este cea de fata, intregi eseuri as zice. Nu stiam amanuntele despre Cucu si ca posibil sa fi locuit acolo. Arhitectii in Romania au fost perenial prost platiti si din aceasta cauza traiau modest relativ la realizarile lor profesionale. Aceste cladiri trebuie vazute si diagnosticate stilistic in termeni simpli in viziunea mea metodologica si luate ca facand parte dintr-un context economic, cultural si istoric pan-European, o latura ce aproape lipseste comentariilor din publicatiile de pe aici. Academia Militara este un experiment totalitar neoclasicist modernist, foarte mussolinian in esenta; cartierele din vestul Romei sunt ‘pline’ de asemenea edificii publice din acea vreme…

      Apreciază

  • arhitectura romaneasca interbelica este una din realizarile de seama ale romanismului. cred ca s-ar cuveni ca fiecare monument important inaltat atunci sa fie marcat printr-o placutza de bronz cu amanunte despre cladire si autor. in fond, cand plecam in excursii, nu numai cu minunatele peisaje ne delectam, ci si cu edificiile artistic lucrate!

    Apreciază

Comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s