Roze ale vânturilor ca ornamente arhitecturale în Bucureşti

Roze ale vânturilor- un ornament arhitectural rar întâlnit  pe clădirile Bucureştiului, aproape întotdeauna specific edificiilor de la Fin de Siècle. (©Valentin Mandache)

Etnicii români sunt probabil descendenţii vechilor indigeni ai regiunii Carpaţilor care s-au aşezat aici încă din timpul migraţiilor Indo-Europenilor spre vest de acum cinci mii de ani. O consecinţă a acestei fixări spaţiale, la care se adaugă lipsa implicării în navigaţia maritimă de-a lungul istoriei, au făcut ca nativii a ceea ce este acum România să nu folosească în limbajul obişnuit denumirile convenţionale ale punctelor cardinale geografice, care prin contrast sunt parte a vocabularului de zi cu zi pentru popoarele care locuiesc de-a lungul coastelor europene. În mod tradiţional românii punctează direcţiile geografice după Răsărit pentru est, Apus pentru vest, Miazăzi (poziţia soarelui după amiază) pentru sud sau Miazănoapte (poziţia Stelei Polare noaptea) pentru nord. Un alt mod de a indica direcţiile geografice este după cum bat vânturile principale din regiune: Crivăţ (vântul de iarnă care bate dinspre nord-est, din Siberia; un cuvânt de origine slavă care înseamnă „cel care îndoaie” copaci sau case) şi Austrul (vântul de primăvară care bate dinspre  sud-vest, un cuvânt de origine latină care înseamnă „cel care vine dinspre sud”). Aceste circumstanţe mai deosebite privind modul de dezvoltare a conceptului de direcţie geografică, i-a făcut pe locuitorii regiunilor româneşti să ignore în general în cadrul arhitecturii lor istorice rozele vânturilor, ornamentele arhitecturale care indică punctele cardinale şi direcţiile vânturilor, atât de obişnuite în arhitectura nord-europeană, de exemplu. Rozele vânturilor sunt artefacte rare pe care am putut să le întâlnesc în Bucureşti, până în momentul de faţă, numai la clădirile Fin de Siècle. Acestea par a fi ornamente standard, parte a pachetului de design arhitectural tipic stilurilor istoriciste franţuzeşti la modă la vremea aceea în România, şi nu au un rol practic de a indica direcţia din care bate vântul. Am adunat în fotomontajul de mai sus şi în show-ul de diapozitive imediat după text, ceea ce cred că sunt o parte importantă din rozele vânturilor din Bucureşti. Cea mai spectaculoasă este cea de pe rândul superior de la mijloc din cadrul fotomontajului, care împodobeşte ambasada Finlandei, o clădire într-un stil care aduce cu barocul scandinav, ceea ce dă o indicaţie despre lipsa de popularitate a acestui ornament arhitectural în acest oraş şi în România în general.

Această prezentare necesită JavaScript.

***********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Anunțuri

2 gânduri despre „Roze ale vânturilor ca ornamente arhitecturale în Bucureşti

  • Bună ziua,

    Am descoperit întâmplător acest blog şi am rămas plăcut surprins de tematică şi de modul de implicare al dvs. în salvarea a ceea ce se mai poate din patrimoniul istoric arhitectural.
    În ce mă priveşte, cred că efortul singular în acest domeniu nu poate reprezenta decât o implicare romantică, o contemplare nostalgică a unor vestigii identitare, vestigii care se distrug sub ochii noştri, căci în ziua de azi ne aflăm sub domnia neamului prost.
    De curând am vizionat, în vederea cumpărării, mai multe case „bătrâneşti”, vechi gospodării boiereşti cu arhitectură tradiţională autentică, dar aşa cum aţi remarcat şi dvs preţurile sunt nerealiste, iar cheltuielile de restaurare greu de suportat. De fapt nu achiziţia şi restaurarea ar fi problema, ci mai degrabă cheltuielile curente de funcţionare, de întreţinere a clădirilor (casa de locuit, şura cu pătulul de porumb, grajdul cu fânar, povarna de ţuică, iazul de peşti, etc), atâta vreme cât aceste clădiri nu mai reprezintă centrul de administrare a unor moşii aducătoare de venituri. S-ar putea spune că vremea lor a trecut, odată cu oamenii şi cultura lor. Au apărut alţi oameni, cu o altă cultură (de fapt lipsă de cultură), cu un alt Dumnezeu (de fapt lipsă de Dumnezeu), iar clădirile, arhitectura, nu fac decât să imortalizeze cultura vremii pe care o parcurg. Însăşi lăsarea în paragină, degradarea, sau demolarea vestigiilor, nu reprezintă decât cultura vremii (noncultura contemporană). Şi atâta vreme cât noncultura reprezintă specificul puterii politice şi administrative actuale, distrugerea clădirilor istorice este iminentă.

    Vă admir pentru pasiunea şi profesionalismul dvs, cu atât mai mult cu cât vă împărtăşesc pasiunea pentru arhitectura tradiţională şi etnografie. Din păcate m-au ajuns anii de pensie şi nu mai pot decât să sper că vor apare tineri responsabili care să salveze aceste bijuterii arhitecturale, vestigiile identitare ale neamului. Căci soluţii (financiar-gospodăreşti) ar exista. Doar că aplicarea lor nu e prea lesnicioasă.

    În ce priveşte „furtul proprietăţii intelectuale” sunt de acord că este un act imoral, o plastografie nepermisă unor oameni de caracter. Dar spuneţi-mi, unde mai găsim caractere în ziua de azi? Intelectuali veleitari, infatuaţi, vanitoşi şi aroganţi, care se vor repere, sau formatori de opinie, îşi clădesc opera pe plastografie şi pe referate studenţeşti. Sunt penibili, dar nesimţirea îi face impenetrabili. Aşa că fiţi generos, dăruiţi cu nobleţe din ştiinţa şi munca dvs, căci valoarea şi talentul nu vi le poate fura nimeni.
    Cu stimă, H.N.

    Apreciază

    • Buna ziua,
      Va multumesc pentru comentariul dumneavoastra bine punctat si cuvintele frumoase despre articolele si munca mea in domeniul caselor de epoca! Eu sunt un optimist prin natura mea si cred ca vor veni si vremuri mai bune pentru patrimoniul arhitectural romanesc si pentru o societate mai atenta la mostenirea sa, cu mandrie civica. Aceasta in opinia mea nu este apanajul ‘tinerilor’, pe care vad ca ii iau in brate toate lumea de la politicieni la intelectuali; este o problema a societatii in general de la mic la mare. Asa zisii tineri nu au cum sa-si constientizeze identitatea care le-o da patrimoniul arhitectural unitandu-se la Discovery Channel si luand note mari la scoala, daca cei cu ani mai multi in spate nu le-ar insufla si i-ar invata despre trecut. Casele de epoca pot de asemenea sa-si gaseasca noi functiuni in noile realitati economice de la mici hoteluri la centre de conferinte, la birouri si multe alte asemenea idei; trebuie numai imaginatie. In vestul Europei este absolut obisnuit ca vechile resedinte aristocratice care nu sunt inca muzee sa aiba asemenea functiuni. Foarte putine au mai ramas in functia lor initiala de resedinta pe o mosie. Societatea romaneasca se afla inca la inceputuri in privinta constientizarii identitatii prin arhitectura si patrimoniu de case de epoca, dar incet va invata despre valoarea lor. Mare problema este ca se vor distruge foarte multe asemenea constructii pana la atingerea unui grad satisfacator de apreciere si cunoastere din partea societatii. Pana atunci, in opinia mea, se va distruge poate 60% din patrimoniu, poate chiar mai mult, dar ceea ce va ramane va fi pretuit in mod adecvat.
      Cu stima,
      Valentin Mandache
      Expert in case de epoca

      Apreciază

Comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s