Arhitectura neoromaneasca in Transilvania inaintea unirii cu Romania

Cladirea centrului cultural din Seliste/ Saliste, in stil arhitectural neoromanesc, inaugurata in 1913, la vremea cand Transilvania facea parte din Imperiul Austro-Ungar; taietura din ziar transilvanean de epoca.

Imperiul Habsburg cuprindea o importanta populatie romaneasca, in special in provinciile Transilvania si Bucovina. Dupa Compromisul de la 1867 cand imperiul a fost reorganizat ca o monarhie dualista Austro-Ungara, Transilvania a cazut sub guvernamantul Ungariei, care a inceput sa implementeze fara oprelisti politici de asimilare culturala si lingvistica ale celorlalte grupuri etnice care constituiau populatia provinciei, o politica de trista amintire cunoscuta ca „maghiarizarea fortata”. Acele politici au provocat o puternica reactie din partea nationalitatilor tinta (romani, germani, slovaci, etc.) care au incercat prin diverse mijloace sa-si pastreze identitatea culturala. Populatia romaneasca a beneficiat in mod insemnat in acest sens de sprijinul oferit de autoritatile Regatului Romanei, entitate numita de transilvaneni ca Tara. Situatia era oarecum similara cu cea existenta in sec. 19 intre statul grec si Imperiul Otoman, privind pastrarea identitatii culturale a grecilor otomani. Statul roman isi ajuta co-etnicii din Transilvania prin infiintarea de centre culturale sau sponsorizarea de ziare si alte publicatii. Taietura de ziar prezentata in imaginea de mai sus dateaza din 1914, chiar inainte de izbucnirea Primului Razboi Mondial, detaliind inaugurarea, in anul precedent, al unui centru cultural in Seliste/ Saliste, langa Sibiu/ Hermannstadt/ Nagyszeben. Nota explicativa acompaniind fotografia puncteaza faptul ca arhitectura centrului este in ce denumim acum stilul neoromanesc, care prin el insasi este o declaratie de identitate etnica exprimata prin arhitectura, mentionand ca proiectul este opera arhitectului numit Cerna, din Tara. Imi place cum jurnalistul defineste stilul [neo]romanesc ca ‘stilul vechilor cule boeresti din Tara’, cum nici eu ca istoric in domeniu nu as fi zis-o mai bine. Politiciele reactionare de asmilare culturala ale Ungariei si tensiunile provocate de acestea au condus inexorabil, dupa Marele Razboi, la autodeterminarea nationalitatilor represate, in cazul romanilor la unirea cu Vechiul Regat, si in ultima instanta la disparitia de pe harta a odata puternicului Imperiu Habsburg.

**********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

**********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Anunțuri

4 gânduri despre „Arhitectura neoromaneasca in Transilvania inaintea unirii cu Romania

  • Ma bucur nespus ca prezentati si cladiri ce apartin stilului neoromanesc din Transilvania. Asteptam de mult sa faceti referire si la aceste edificii, care se gasesc in mai toate satele, comunele si orasele transilvanene, De la cladiri administrative, la institutii de invatamant, te surprind aparand ca niste insule printre stilurile felurite alte batranei Transilvnii, aducandu-si aportul lor, la celebrarea multiculturalitatii acestor locuri. Prin prezentarea lor, si readucerea lor in atentia societatii, poate au o noua sansa, deoarece majoritatea sunt „renovate” dupa zietgeist-ul constiintei romanesti de la inceput de secol XXI, sau au primit destinatii dintre cele mai rau famate.

    Apreciază

    • Este mult de studiat cu privire la adoptarea stilului neormanesc in provinciile unite cu tara dupa primul razboi mondial. Transilvania e un teritoriu vast si fascinant pentru astfel de studiu. La fel se poate spune si de neoromanescul Basarabiei, Bucovinei de Nord sau Cadrilaterului, sau rarul neoromanesc din regiunile aromane ale Balcanilor. Ma bucur ca ati gasit interesant articolul de fata! VM

      Apreciază

  • Alte doua exemple: http://www.hcc.ro/index.php/istoric http://www.imclain.ro/album2.html
    Colegiul National „Inochentie Micu Klein” din Blaj si „Colegiul National HCC” din Alba Iulia. Primul deschis in 1754, de catre episcopul creco-catolic Petru Pavel Aron, iar Colegiul HCC abia in 1919 la initiativa Consiliul Dirigent. Ambele edificii sunt impunatoare si in zilele noastre si ne putem imagina ce insemnau ele in ziele lor de glorie!

    Apreciază

    • Arhitectua de scoala in stil neoromanesc, cum sunt frumoasele exemple care le-ati adus, este probabil cea mai raspandita, alaturi de cea de biserici si sedii de prefecturi, in noile provincii romanesti de dupa 1918. Erau sponsorizate generos de stat, cu arhitecti talentati si mare nevoie de ele dupa devastatorul razboi, pentru nevoiele de educatie ale populatiei romanesti tinuta in pozitie de subordonare atatea secole. In deceniul trei neoromanescul incepe sa fie adoptat pe scara mare si de populatie in arhiectura de locuinta, astfel ca atunci si deceniul patru al sec. 20 putem vorbi de un stil arhitectural pan-romanesc in coordonatele neoromanesti. VM

      Apreciază

Comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s