Rară inscripţie votivă in limba arabă la o biserică din Bucureşti

Inscripţie votivă în limba arabă, datând din 1747, biserica Sf. Spiridon Vechi, Bucureşti (©Valentin Mandache)

Cea mai mare parte a ceea ce este acum România a fost timp de secole parte a Imperiului Otoman. Principatele Valahia şi Moldova, şi de asemenea, mai târziu, Transilvania, erau singurele protectorate creştine ale acestui imperiu, guvernate de principi creştini, unde nu erau permise, conform tratatelor cu Poarta încheiate începând cu sec. 15, construcţia de moschei sau aşezări permanente musulmane. Valahia şi Moldova au fost guvernate timp de mai bine de o sută de ani, de la începutul sec. 18, de către principi care făceau parte din marile familii greceşti ale Istanbulului, supuşi loiali ai sultanului, care locuiau în cartierul Fanar al marelui oraş, şi de aici denumirea generică de regim fanariot a lungului lor şir de domnii. Ei au deschis această regiune periferică, dominată mai înainte de regatele Ungariei şi Poloniei, culturii şi economiei împărăţiei padişahului. Bucureştiul a devenit astfel un oraş unde puteau fi întâlniţi negustori din locuri ca Damasc, sau mai departe, ca Tripoli sau Cairo. De asemenea, reprezentanţi ai diverselor secte şi denominaţii creştine din cadrul Imperiului Otoman au găsit în acest oraş un refugiu primitor. Unul dintre aceştia a fost Patriarhul Silvestru al Antiohiei, o biserică de limbă în general arabă, care a locuit la Bucureşti în timpul celui de-al cincilea deceniu al sec. 18, într-o perioadă de lupte interne acerbe în cadrul acestei biserici, care au dus la despărţirea ei într-o ramură ortodoxă şi una Greco-Catolică, unită cu Roma. Prinţul Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti şi membru al proeminentei familii greceşti otomane a Mavrocordaţilor din Istanbul, care a avut un rol crucial în dezvoltarea Iluminismului grec, a dăruit, în 1747, Patriarhului Antiohiei şi suitei lui de călugări vorbitori de arabă, biserica „Sf. Spiridon al Trimutindei” din Bucureşti, cunoscută astăzi ca „Sf. Spiridon Vechi”, precum şi alte proprietăţi producătoare de venituri din oraş. Fotomontajul de mai sus şi show-ul de diapozitive de după text prezintă impresionantul ansamblu al uşii bisericii, decorată cu o inscripţie votivă în limbile română (în litere chirilice folosite la vremea aceea), greacă şi arabă, conţinând declaraţia solemnă a Prinţului Constantin Mavrocordat, prin care dăruieşte biserica Patriarhului Silvestru al Antiohiei şi congregaţiei lui. Textul în limba arabă este o raritate pentru Bucureşti şi România în general, unde musulmanii, cunoscători de arabă prin natura religiei, nu aveau cum să-şi construiască lăcaşe de cult, conform tratatelor de autonomie cu Poarta. Contrastul face ca un grup de creştini vorbitori de arabă să fie responsabili de apariţia unei asemenea inscripţii rare pentru Bucureşti. Aceasta conţine şi un medalion cu simbolurile Valahiei şi Moldovei, denotând faptul că principele Constantin Mavrocordat a domnit în ambele ţări. Îmi place foarte mult la acest design de uşă frumoasa îmbinare de forme islamic-otomane cu cele bizantine, stil care a devenit emblematic bisericilor valahe de sec. 18 si sec. 19, şi unde mai târziu arhitectul Ion Mincu, iniţiatorul stilului neoromânesc, a găsit o bogată sursă de inspiraţie. Această inscripţie este martora unei epoci când regiunea era parte a unui mare imperiu, întins de la Budapesta la Mecca, şi a felului în care  mode şi stiluri din zone îndepărtate una de alta se întâlnesc şi fuzionează, având ca rezultat simbioze care pot dura secole, în noi şi viguroase expresii artistice. ©Valentin Mandache

Această prezentare necesită JavaScript.

**********************************************
Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

**********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Anunțuri

3 gânduri despre „Rară inscripţie votivă in limba arabă la o biserică din Bucureşti

Comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s