Raritate: Ceas neoromânesc

Cu câteva zile în urmă am documentat o piesă arhitecturală rară în forma unei căsuțe poștale în stil neoromânesc. Astăzi, doresc să supun atenției dumneavoastră o altă asemenea apariție rară, anume un ceas de turn care împodobește una dintre clădirile iconice timpurii neoromânești ale Bucureștiului, și anume Școala Comunală, proiectată de arhitectul italian Giulio Magni și terminată în 1896. Edificiul oglindește în multe privințe maniera de design pusă în practică de arhitectul Ion Mincu, inițiatorul stilului neoromânesc, văzută în proiectele sale Casa Lahovary (1886) și Bufetul de la Șosea (1892).

Ceas în stil neoromânesc, Școala Comunală (1896), arhitect Giulio Magni, Șoseaua Kiseleff, București. (©Valentin Mandache)

Decorația turnului de ceas constă în țigle de faianță viu colorate de excelentă calitate, concept introdus de Ion Mincu, el fiind inspirat la rândul său de exemplele de țigle de faianță care decorează unele biserici medievale târzii din Moldova și Valahia. Țiglele de faianță ornamentală erau de asemenea foarte la modă în perioada Victoriană târzie pentru decorarea unor porțiuni extinse ale fațadelor de case publice și private. Presupunerea mea este că fabricantul acestor frumoase țigle, bazat după cum arată stilul și aspectul general, a fost o manufactură din Austria sau din nordul Italiei, care erau printre principalii furnizori de materiale de calitate pe piața de construcții a României de acum mai bine de un secol, dar toate acestea trebuie bine-înțeles verificate în arhive.

Ceas în stil neoromânesc, Școala Comunală (1896), arhitect Giulio Magni, Șoseaua Kiseleff, București. (©Valentin Mandache)

Cadranul ceasului este foarte bine conservat, cu stricăciuni minore, cu toate că limbile ceasului au dispărut, dar probabil mecanismul orologiului este încă la locul său, așteptând să fie restaurat.

Vechea stemă municipală a Bucureștiului, Sf. Dumitru cu o coroana murală, Școala Comunală (1896), arhitect Giulio Magni, Șoseaua Kiseleff, București. (©Valentin Mandache)

Turnul de ceas conține ceea ce eu consider a fi cea mai frumoasă stemă municipală a Bucureștiului, subiect despre care am scris un foarte popular articol la următorul link. Stema reprezintă pe sfântul patron al orașului, Sf. Dumitru, sub o coroană murală cu cinci turnuri.

Intrarea și turnul de ceas al Școlii Comunale (1896), arhitect Giulio Magni, Șoseaua Kiseleff, București. (©Valentin Mandache)

Ceasul este dificil de observat de către trecători din cauza coroanelor dese ale castanilor înalți și de asemenea pentru că e poziționat destul de sus  deasupra nivelului străzii.

Turnul de ceas în stil neoromânesc al Școlii Comunale (1896), arhitect Giulio Magni, Șoseaua Kiseleff, București. (©Valentin Mandache)

Clădirea Școlii Comunale este absolut magnifică, reprezentând unul dintre obiectivele cele mai importante de văzut pentru oricine plănuiește un tur cultural sau arhitectural al Bucureștiului.

Ceas în stil neoromânesc, Școala Comunală (1896), arhitect Giulio Magni, Șoseaua Kiseleff, București. (©Valentin Mandache)

Îmi place foarte mult copertina/umbrarul cadranului, similară în multe privințe cu multe dintre minunatele copertine ale ușilor de case neoromânești din acest oraș.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Anunțuri

8 gânduri despre „Raritate: Ceas neoromânesc

  • Chiar zilele trecute am trecut pe langa scoala si am avut instinctul de a ridica capul din pamant si astfel am vazut aceasta mica bijuterie ascunsa privirii trecatorilor prea grabiti.

    Apreciază

    • Culorile faiantei vechi de mai bine de un secol bat bine in lumina de toamna tarzie de aici din bucuresti, de la jumatatea drumului intre Ecuator si Polul Nord! Bucurestiul duce lipsa de culori adecvate in simbolurile si zugraveala caselor sale, poate ca pastelurile faiantei acestei case sau in cele ale lui Mincu s-a gasi o inspiratie si cineva sa le promoveze 🙂 VM

      Apreciază

  • Pe timpul verii ornamentele de teracota smaltuita ale turnului scolii dispar in frunzisul des al castanilor bogati din zona. Doar iarna pot fi admirate!! Felicitari! Din pacate multe elemente incep sa se macine si nu cred eu ca va fi cineva in stare sa le refaca…

    Apreciază

    • Am vazut ca multe elemente arhitecturale ale scolii sunt cam lasate de izbeliste; nu este ceva de bun augur. Ce se intampla in tot orasul si Romania este un genocid al mostenirii arhitecturale la mana propriei populatii. Mai intelegeam daca era o armata invadatoare sau de ocupatie care facea asta, dar chiar locuitorii lipsiti de cultura necesara… e ca nazistii alesi de bunul popor german si concetatenii lor evrei… daca pot face o paralela. VM

      Apreciază

  • Anul trecut in vara treceam zilnic pe langa aceasta cladire, deci o cunosc bine, insa m-am gandit ca fiind la Sosea este prea cunoscuta ca sa o aduc in atentia dvs. Arhitectul italian, care la sfarsitul anilor 1890 a fost pentru o vreme ahitectul general al Bucurestiului, ne-a lasat in urma multe cladiri emblematice precum Hala Traian, Hala Unirii (demolata), Palatul Nuntiaturii Apostolice, Scoala Comunala din acest articol, dar si cladiri din afara orasului (gara Comanesti, gara Curtea de Arges) ori un proiect pentru primaria mare a capitalei, niciodata construit.
    Imi plac tonurile calde ale faiantei de pe cladire, cat si calitatea acesteia. Ceva asemanator am vazut si in Focsani.

    Apreciază

Comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s