Arhitect Jean Monda: clădire în stil Art Deco ‘sobru’ din 1931

Jean Monda a fost unul dintre cei mai longevivi şi creativi arhitecţi români, fiind activ din anii 1920 până în anii 1980. Numele său este asociat în special cu dezvoltarea stilului Internaţional Modernist în România, fiind de asemenea unul dintre arhitecţii postbelici care au menţinut standardele înalte ale profesiunii în condiţiile dificile ale regimului comunist. Pentru cei ce vor să ştie mai mult despre creaţiile sale interbelice, la începutul războiului a fost publicată o biografie în limba franceză: „Jean Monda, architecte”, Luceafărul, 1940. Am găsit în timpul muncii mele de teren în Bucureşti, o clădire de un foarte interesant design timpuriu Monda (din anul 1931, după cum indică tableta de nume prezentată mai jos), care prin jocul de volume şi întrepătrunderi stilistice imaginative, îl trădează pe creator ca pe un arhitect talentat de mare potenţial.

Tableta de nume a arhitectului Jean Monda şi a constructorului J. Berman fixată pe peretele imobilului din zona Mântuleasa, Bucureşti. (©Valentin Mandache)

Stilul edificiului este un Art Deco, în linii generale, cu ecouri Moderniste si Clasic Monumentaliste, incluzând elemente inspirate din curentul Bauhaus. Clădirea este ca o planşetă de proiectare pe care Monda şi-a încercat mâna, combinând trenduri şi influenţe arhitecturale din acea epocă.

Clădire proiectată de arhitectul Jean Monda, 1931, zona Mântuleasa, Bucureşti. (©Valentin Mandache)

Regula de trei a stilului Art Deco poate fi observată peste tot în cadrul clădirii, cum ar fi designul deschiderilor de fereastră ale bovindourilor multietajate, panourile decorative conţinând motive abstracte sau decoraţia uşii de la intrarea în bloc (vezi mai jos).

Clădire proiectată de arhitectul Jean Monda, 1931, zona Mântuleasa, Bucureşti. (©Valentin Mandache)

Caracteristicile Clasic Monumentaliste, care începuseră să fie populare în România acelei perioade mai ales la clădiri publice, prin intermediul influenţei arhitecturii italiene fasciste, pot fi văzute în cei patru stâlpi masivi care încadrează uşa la mijloc, în cele două coloane cu profil circular care decorează zona vitrată a casei scărilor sau rusticatura bazei zidurilor.

Clădire proiectată de arhitectul Jean Monda, 1931, zona Mântuleasa, Bucureşti. (©Valentin Mandache)

Elementele inspirate din Bauhaus sunt, în opinia mea, interesanta distribuţie aparent întâmplătoare a deschiderilor de ferestre ale casei scărilor şi designul ramelor acestora, parcă venind din picturile lui Paul Klee.

Clădire proiectată de arhitectul Jean Monda, 1931, zona Mântuleasa, Bucureşti. (©Valentin Mandache)

Caracteristicile Moderniste sunt delineaţia în unghiuri drepte a clădirii, ornamentaţia minimalistă şi aerul de sobrietate transmis de design în întregul lui.

Clădire proiectată de arhitectul Jean Monda, 1931, zona Mântuleasa, Bucureşti. (©Valentin Mandache)

Această clădire este într-adevăr un exemplu remarcabil de arhitectură românească interbelică, aparţinând unui moment definitoriu în timp încărcat cu energii creative, căutari şi frământări ale arhitecţilor acelor vremuri, printre care Monda era unul dintre exponenţi, care avea să marcheze peisajul construit al Bucureştiului şi al multor zone urbane ale ţării pentru mulţi ani după aceea. Cel mai mare regret al meu este că din cauza lipsei unui aparat de fotografiat cu lentile cu câmp larg, nu am putut imortaliza acest edificiu de referinţă în toată plenitudinea şi în contextul lui urban actual.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Anunțuri

11 gânduri despre „Arhitect Jean Monda: clădire în stil Art Deco ‘sobru’ din 1931

  • Felicitări pentru această descoperire exemplară!

    Mulţumim pentru împărtăşirea fotografiilor cu acest imobil. Partiţionarea vitrajelor mari imi aduce aminte de pătratele Mondrian, exploatate într-un mod diferit în corpurile de clădire ale Politehnicii din Grozăveşti-Pirotehnie.

    Apreciază

    • Multumesc pentru aprecieri! Sunt absolut captivante acele modele de rame de ferestre, pacat ca in unele din ochiuri locatarii au pus termopane de care probabil sunt f mandri si sunt convinsi ca si-au marit valoarea aprtamentului- in orice alta tara cat de cat constinenta de identitatea ei, asa ceva ar diminua valoarea casei cu cel putin 10%

      Mi-a dat de gandit combinatia lui Jean Monda de motive clasicist monumentaliste cu cele Bauhaus si ce ar spune treaba asta despre vederile lui politice- primul curent este asociat cu fascistii, iar al doilea cu socialistii sau chiar comunistii. Banuiesc ca din perspectiva Romaniei de atunci, Monda nu realiza aceasta polaritate, fiind intereat in a experimenta cu forme si interpretari moderne.
      VM

      Apreciază

  • Asa este…urat geam. Dar nu geamul in sine este problema parerea mea ci modelul (tamplaria). Termopan am vazut si in Franta la majoritatea cladirilor monument din centru (de locuit si nu numai) chiar si la castelele particulare sau unele transformat in HOTEL. Confortul termic este important la o cladire de locuit, dar sa se faca in acelasi stil si sa se potriveasca cladiri respective. In Romania nu stiu de ce tamplaria alba este vazuta ca pe ceva urat. In Franta predomina aceasta culoare la tamplarie (unele din aluminiu altele PVC altele lemn si majoritatea cu sprosuri). Poate ca la ei stilul neoclasic – clasicist francez impune culoarea alba si sposurile intre geamuri.

    Apreciază

    • Probabil nu esti la curent cu greselile facute de francezi si multii altii din tari vestice cu privire la casele lor de epoca si renovarile facute in decadele din urma, mai ales cele dintre anii 1960 si mijlocul anilor ’80. Ramele albe sau de aluminiu sunt asemenea probleme. Eu te sfatuiesc nu numai sa te plimbi prin occident, sa sa stai pe acolo crezand ca ti-ai atins scopurile principale in viata, ci sa incerci sa cuprinzi acele locuri in intregul lor, cu identitatea, problemele si evolutiile lor, cu alte cuvinte sa te integrezi si asimilezi acea civilizatie si dupa acea facut comparatie cu copilariile romanesti de occidentalizare prin „tamplarie” si alte minunatii de confort. VM

      Apreciază

  • This is what I am talking about! Dar, daca imi este ingaduit, pentru simetria volumelor eu nu as fi introdus in proiect balcoanele alipite bovindoului din stanga.
    Ramele sunt frumoase, probabil ca actualii proprietari nu inteleg nimic din jocul lor. Eu cred ca daca educam gustul pentru frumos, atunci incet-incet tot mai multi isi vor da seama cat de importanta este identitatea unui popor, oras sau sat, exprimata in toate formele sale. De-a lungul anilor am reusit sa impulsionez multi oameni sa descopere arta arhitecturii.

    Apreciază

  • Sa inteleg ca nu este bine ce au facut francezii? Toate cele care au tamplarie alba, inclusiv cele din lemn nu sunt cum trebuie ? Nu va suparati pe mine si nu ma intelegeti gresit….dar imi este greu sa cred ca MUZEUL RODIN din Paris de ex. care are cercevele albe, din lemn ce-i drept are o problema.

    Apreciază

    • Nu ma supar, nu-ti face griji, sunt adeptul discutiilor robuste 🙂 Banuiesc, caci nu m-am uitat pana acum la si despre arhitectura acelei caldiri, ca aceea era parte din schema de culori a cladirii la inceputurile ei. Regulile si legislatia de patrimoniu sunt destul de specifice acolo, mai ales la cladirile landmark. VM

      Apreciază

  • Da…nu stiu ce sa zic. Adica nu prea inteleg daca este corect ca la orice constructie in stil neoclasic sau de inspiratie franceza culoarea alba este permisa (cum am spus imi este greau sa cred ca mai mult de jumatate din Paris si nu numai, a gresit in ceea ce priveste refacerea cercevelelor). V-as propune cand aveti timp sa editati pe blog, un articol despre stilurile care permit si cele care nu permit cloarea alba. Multumesc pt. intelegere 🙂

    Apreciază

    • E un subiect destul de amplu, paleta de culori preferata in arhitectura de epoca romaneasca sau din alte parti. M-am documentat partial pentru neoromanesc, unde pentru gemuri cel putin este rosul pompeian sau nuante din acesta sau roza otomana. Mai am ceva date despre pastelurile Art Deco bucurestene, nu ferestre din pacate, dar foarte putin despre perioada Mic Paris. Cand o sa am mai multe date o sa public ceva. Cele mai bune urari, VM

      Apreciază

Comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s