Evolutia stilului neoromanesc: influente si confluente

Case neoromanesti care indica evolutia stilului de-a lungul unei decade si jumatate (ie inceputul anilor '20s pana la mijlocul anilor '30), zona Soseaua Viilor, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Am gasit ca cele doua case in stil neoromanesc prezentate in montajul de mai sus sunt foarte instructive in a ilustra evolutia acestui stil intr-un interval de timp realtiv scurt, in perioada interbelica, cand inovatii tehnologice, noi materiale de constructie si gusturi au imprimat scena arhitecturala romaneasca cu un nou dinamism. Cladirile sunt pozitionate una langa alta la strada si astfel excelent plasate pentru ca un observator sa le studieze diferentele si intricatiile stilistice.

Cladirea din partea superioara a fotografiei este cea mai timpurie, datand probabil de la inceputul anilor 1920, posibil chiar de la mijlocul anilor 1910, inainte de intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial (1916). Elementele care o disting ca fiind din acea perioada sunt aspectul greu al zidurilor alcatuiti din zidarie de caramida care permitea un numar limitat de ferestre si numai un etaj, cu un acoperis usor. Stilistic casa are multe elemente specifice stilului neoromanesc timpuriu, cum ar fi indentatiile care mimeaza crenelurile de fortareata sau alte motive de citadela vazute in cadrul verandei sau la varful faux turnului. Timpurii neoromanesti mai sunt de asemenea ferestrele inspirate din modele bizantino-otomane sau friza mai ‘grosolana’ cu motivul vitei de vie, toate continand ecouri ale curentului Art Nouveau, popular in decadele dinnaintea construirii cladirii. Mai sunt prezente de asemenea si elemente imprumutate de la stilul Mic Paris (ceea ce eu denumesc arhitectura istoricista frantuzeasca de sec. 19 redata intr-o maniera provinciala in Romania de la Fin de Siècle) obervabile in special la acoperisul cu panta pronuntata care incoroneaza faux turnul.

Cea de a doua cladire, din partea inferioara a fotografiei, apartine erei de la mijlocul anilor 1930, cand betonul armat se folosea din ce in ce mai mult la structura caselor, ceea ce permitea un aspect mai svelt al acestora, fenestratie ampla, etaje in plus si acoperisuri impozante. Stilistic se poate usor observa indepartarea de motivele otomane si bizantine, concentrate aici mai ales in ornamentatia acoperisului faux turnului, cel mai proeminent element fiind o frumoasa finiala care incoroneaza acel sector al acoperisului, si intrepatrunderea cu Art Deco-ul. Sincretismul dintre neoromanesc si Art Deco este in special vizibil in ornamentatia reticulara a gardurilor de balcon si in aspectul ramelor de fereastra.

Cele doua cladiri sunt o dovada in plus a efervescentei scenei arhitecturale romanesti interbelice si a faptului ca stilul neoromanesc nu a fost un ordin arhitectural rigid, ci unul flexibil si adaptabil noilor gusturi, concepte si tehnologii.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole zilnice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati o proprietate de epoca sau sa incepeti un proiect de renovare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta in localizarea proprietatii, efectuarea unor investigatii de specialitate pentru casele istorice, coordonarea unui proiect de renovare sau restaurare etc. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Anunțuri

2 gânduri despre „Evolutia stilului neoromanesc: influente si confluente

  • Nu am inteles de ce geamurile de la ultimul etaj sunt mai mici ( mai scurte ) fata de primul etaj. Am vazut mai multe asa si nu prea mi-a placut ideea. Prima (din anii 20′) este mai bine proportionata si la fel de inalta chiar daca are doar P+1. Banuiesc ca are camerele mult mai inalte ca cea din anii 20′..sincer imi place mai mult prima! La cea noua imi place in schimb acoperisul care se vede ca este mai de calitate si mai bine facut. Ceramica mai ales care nu se compara cu tabla indiferent ca este din alama sau zinc….

    Apreciază

    • E vorba de incarcarea pe grinda- daca ai facut rezistenta la liceu sau facultate. Etajul superior trebuie sa fie ceva mai usor decat cel inferior pentru a pastra echilibrul fortelor pe rama de baza si fundatiile cladirii, hence inaltimea mai mica. Cele doua case nu sunt egale, e o diferenta de peste 1m zic eu, ceea ce e foarte important, mai ales cand etajul celei vechi este practic un mare spatiu partajat de pereti usori, nu ca la cea noua unde sunt pereti de beton interiori, etc. etc. Cea mai veche este intr-adevar mai frumoasa, dar mai putin functionala decat cea mai noua- aici ajungi fara sa vrei la esenta filozofica a ce reprezinta casele de epoca pentru noi si de ce le acordam valoare estetica si emotionala in ciuda faptului ca sunt vechituri structurale. Cheers, VM

      Apreciază

Comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s