Casa de tip mixt balcanic otoman si neoromanesc

Pitoreasca casa de tip balcanic otoman si timpuriu neoromanesc, prezentata in fotografiile de mai jos, dateaza probabil din ultimile doua decade ale sec. 19, fiind situata in spatele curtii Departamentului de Topografie Militara al Ministerului Apararii, in zona bulevardului Ion Mihalache. Cladirea este in opinia mea una dintre primele care a apartinut sau chiar sediu initial al acestei branse a armatei. Este pastrata cel mai posibil ce o piesa de patrimoniu a institutiei, dupa ce in vecinatatea ei s-au construit edificii mai moderne.

Casa de tip mixt balcanic otoman si neoromanesc, sfarsitul sec. 19, zona Ion Mihalache, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Structura este tipica arhitecturii domestice din regiunea de nord a Balcanilor otomani, unde cladiri similare, datand de la mijlocul sec. 18 pana la sfarsitul sec. 19, se intalnesc inca si in Bulgaria sau Turcia europeana. Casa are un aranjament simetric, stand pe un beci pe jumatate ingropat, cu o mare vreanda la centru, iesita in fata, adornata cu stalpi de lemn, incrustati de obicei cu motive etnografice, ce sustin ample pedimente decorative impodobite cu motive florale in stucatura, formand intre stalpi arcuri frante trilobate (o referinta la trinitatea crestina).

Casa de tip mixt balcanic otoman si neoromanesc, sfarsitul sec. 19, zona Ion Mihalache, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Pedimentele sunt, la astfel de case, cateodata incoronate de o bogat decorata friza de traforaj in lemn (dupa  cum poate fi vazuta in fotografia de mai sus). Acest gen de cladire reprezenta de regula locuinta micilor negustori, preotilor sau micii boierimi din timpul erei otomane.

Casa de tip mixt balcanic otoman si neoromanesc, sfarsitul sec. 19, zona Ion Mihalache, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Mai neobisnuit la acest exemplu este prezenta elementelor timpurii neoromanesti, vazute in decoratia usii (vezi in detaliile celei de a doua fotografii), ale pedimentului ferestrelor sau friza zidului, ce au fost adaugate probabil atunci cand acest stil patriotic a devenit din ce in ce mai popular spre sfarsitul sec. 19, inceputul sec. 20, fuzionand cu arhitecturi locale consacrate cum e stilul Mic Paris in zonele urbane sau, dupa balcanic otoman in zonele de provincie sau rurale, dupa cum poate fi vazut aici (zona numita acum Ion Mihalache era la vremea acea cativa kilometri buni in afara Bucurestiului).

Casa de tip mixt balcanic otoman si neoromanesc, sfarsitul sec. 19, zona Ion Mihalache, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Pendimentele de fereastra si friza zidului reprezinta pitoresti referinte neoromanesti la arhitectura de biserica medievala tarzie din Valahia (inspirate din motivele catedralei de la Curtea de Arges).

Casa de tip mixt balcanic otoman si neoromanesc, sfarsitul sec. 19, zona Ion Mihalache, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Cladirea a indurat, cel mai probabil, multe renovari si transformari in ultimul secol de existenta, dar conserva inca destul de bine caracterul ei de arhitectura tranzitionala de la un design balcanic otoman la un timid, dar elocvent neoromanesc timpriu, reprezentand astfel of excelenta mostra a atmosferei culturale din acea era de intense trasformari.

***********************************************

Prin aceasta serie de articole periodice intentionez sa inspir in randul publicului aprecierea valorii si importantei caselor de epoca din Romania – un capitol fascinant din patrimoniul arhitectural european si o componenta vitala, deseori ignorata, a identitatii comunitatilor din tara.

***********************************************

Daca intentionati sa cumparati sau vindeti o proprietate de epoca, sa aflati date despre istoria acesteia si felul cum a fost construita, sau sa incepeti un proiect de reovare sau restaurare, m-as bucura sa va pot oferi consultanta profesionala in aceasta directie. Pentru eventuale discuţii legate de proiectul dvs., va invit sa ma contactati prin intermediul datelor din pagina mea de Contact, din acest blog.

Anunțuri

Comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s