Forme De Stijl si Constructiviste in holul Casei Frida Cohen

Printre comorile ascunse ale Bucurestiului sunt si creatiile Moderniste ale lui Marcel Iancu, faimosul polimat cultural activ pe scena arhitecturala a capitalei in anii 1920 si ’30. Cladirile lui Iancu inmanuncheaza conceptiile sale despre arta, de la suprarealism, el fiind unul dintre precursorii acestui curent, constructivism sovietic, functionalism la cubism, Bauhaus sau expresionism. Casa Frida Cohen, un bloc de apartamente, cel mai amplu edificiu proiectat de Iancu, infatiseaza toate acele caracteristici, iar pentru mine este o adevarata placere sa decopar continuu asemenea elemente la fiecare vizita ce o fac acolo.

Frida Cohen House, arch. Marcel Iancu, 1935, Bucharest (©Valentin Mandache)
Frida Cohen House, arch. Marcel Iancu, 1935, Bucharest (©Valentin Mandache)

Aspectele constructiviste si cubiste sunt evidente atunci cand analizam liniile si volumetriile exerioare ale cladirii Frida Cohen, insa egal, daca nu chiar mai fascinante forme se releva odata ce se paseste in holul de intrare.

Frida Cohen House, arch. Marcel Iancu, 1935, Bucharest (©Valentin Mandache)
Frida Cohen House, arch. Marcel Iancu, 1935, Bucharest (©Valentin Mandache)

Remarcabila in opinia mea este pardoseala de tigle gri si negre, aranjate ca figurile unei picturi moderne, in genul curentului artistic De Stijl, unde formelor le lipseste simetria, cum ne-am astepta sa fie cazul pentru un design arhitectural, dar atingand cu toate acestea un punct de echilibru prin cinetica interioara sugerata de acele forme.

Frida Cohen House, arch. Marcel Iancu
Frida Cohen House, arch. Marcel Iancu, 1935, Bucharest (©Valentin Mandache)

Casa scarilor principala din acest edificiu iesit din comun este de asemenea o mostra elocventa de design, de data aceasta constructivist, unde profilul unui asemenea component de bloc, ce nu ar trezi in mod normal interesul, este un triunghi echilateral, o forma geometrica esentiala, vazuta, ca alte figuri fundamentale, de miscarea Constructivista, ca forme pure. Casa scarilor imi aminteste de una din afirmatiile lui Iancu ca „scopul arhitecturii este o „armonie a formelor”, unde designul e simplificat in asa fel incat sa sugereze cristale” (Tom Sandqvist, p. 342). Pentru mine cristalul sugerat de conturul putului scarilor este fara dubiu acela de diamant (tetraedrul atomilor de carbon), care in el insusi este o metafora a armoniei perfecte.

Fiecare din creatiile lui Marcel Iancu sunt, intocmai mostrelor ilustrate mai sus, imbibate de intelesuri si simboluri legate de aparitia si maturarea primelor curente artistice Moderniste, aduse in fiinta de schimbarile economice si sociale epocale din perioada premergatoare Primului Razboi Mondial si a decadelor de dupa, o perioada fertila si efervescenta de care Bucurestiul a beneficiat prin intermediul unei asmenea enorm de talentate personalitati.

Anunțuri

Comentarii

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s