Regula de trei a stilului Art Deco

Stilul Art Deco a fost popular in a 3-a si a 4-a decada a sec. 20, unde printre elementele decorative era mult prezenta si Regula de Trei- elemente grupate/ reverberand in numar de 3. Reprezinta una din cifrele magice ale Egiptului antic. Stilul Art Deco a fost influentat de arta antica egipteana deoarce la inceputul anilor ’20 a fost descoperit mormantul lui Tutankhamun. Designul acestei usi arata in mod minunat „regula de trei” aplicata acestui stil.

Anunțuri

Uși de apartament Art Deco

Deși temperaturile ieri în București s-au învârtit în jurul lui -12°C, fiind ger cu adieri de vânt înghețat, spiritul meu, cel puțin, a fost încălzit când am vizitat un apartament în stil Art Deco, care în parte evocă climate și ținuturi mai calde și însorite, o temă deseori întâlnită în arhitectura Art Deco a acestui oraș.

Interiorul locuintei nu mai are cine stie ce din decoratiile si dotarile originale, cu exceptia usilor. Stucatura de tavan si perete originala, ferestrele de anii ’30, tiglele si chiuvetele vechi ale băii si bucatariei, au fost rase sau inlocuite in ultmii cativa ani de catre posesorul apartamentului, o „tanara artista”, care judecand dupa rezultatele nefericite ale eforturilor ei, este de fapt un proprietar tipic roman, ce nutreste vise arogante despre valoarea in bani a casei lui istorice, dar complet ignorant privind insemnatatea de patrimoniu si pentru identitatea orasului a acesteia. Usile au ramas in loc, in opinia mea, din cauza ca detinatoarea nu a mai avut banii necesari, dupa cheltuielile exuberante cu celelalte „imbunatatiri”, sa le inlocuiasca cu portale de plastic cumparate triumfant de la magazinul de bricolaj.

Art Deco apartment doors
Art Deco apartment doors, arch. B. Zilberman, 1935, Matei Basarab area (©Valentin Mandache)

Usa principala, ilustrata mai sus, este o compozitie de panouri prezentand la centru regula de trei, tipica stilului Art Deco, cu placi radiind in forma bratelor unei cruci gama, un motiv cosmic, pe care eu l-am intalnit destul de frecvent in ornamentatia ce tine de acest design arhitectural in Bucuresti, asociat de obicei cu miscarile fasciste, care cred ca nu a fost cazul aici, pentru ca blocul din care face parte apartamentul, a fost locuit de familii de evrei in perioada interbelica. Registrul inferior al usii contine doua jumatati de soare ce se suprapun partial una pe alta, reprezentand apusul si rasaritul in marile sudului.

Art Deco apartment doors
Name plate of arch. B. Zilberman on apartment block built in the early 1930s, Matei Basarab area, Bucharest (©Valentin Mandache)

Blocul de apartamente dateaza de la mijlocul anilor 1930, si e localizat in zona Matei Basarab, proiectat de arhitectul B. Zilberman, care am vazut ca a avut o multime de comenzi in acest cartier, ce in vremurile de atunci avea o importanta populatie evreiasca. Numele sau si faptul ca este absolvent al scolii de arhitectura din Milano sunt cu mandrie mentionate pe tableta de nume fixata pe unul din peretii exteriori ai cladirii.

Art Deco apartment doors
Art Deco apartment doors, arch. B. Zilberman, 1935, Matei Basarab area (©Valentin Mandache)

Usa dormitorului, vazuta in a treia fotografie, este mai ingusta, dar de minunate proportii, pastrand motivul crucii gama compus din panouri ce radiaza dintr-o fereastra centrala compusa din sase deschideri. Registrul inferior in aceasta instanta este impodobit de trei stinghii orizontale, in conformitate cu regula de trei mentionata mai sus.

Art Deco apartment doors
Art Deco apartment doors, arch. B. Zilberman, 1935, Matei Basarab area (©Valentin Mandache)

Imi plac cele trei trepte ce decoreaza panoul de deasupra usii camerei de dressing, ce in mod clar imprima un sens de optimism dormitorului, diminuand din impresia grea generata de alegerea neinspirata de culoare a peretilor, facuta de proprietarul contemporan.

Aceste usi, supravietuitori in lumea noua si „brava” a societatii post-comuniste romanesti, sunt importante pentru identitatea arhitecturala locala, si au chiar o valoare in bani, cu toate ca localnicii nu realizeaza inca acest lucru. Speranta mea este ca prin astfel de martori ai unor vremuri mai glorioase, cetatenii Bucurestiului si acestei tari vor incepe incet sa simta mandrie civica si aprecieze creatiile inaintasilor lor, care in mod clar erau mult mai sofisticati decat descendentii actuali.

Răzătoare de noroi Art Deco

Articolul meu despre răzătoarea de noroi din perioada La Belle Epoque, care împodobea Catedrala Metropolitană Ortodoxă din Sibiu, a atras un neașteptat grad de interes din partea cititorilor. Printre cei ce au făcut remarci a fost și Robin Grow, Președintele Societății de Art Deco și  Modernism a Australiei, care natural m-a întrebat dacă nu am printre descoperirile mele și o răzătoare de noroi Art Deco. Am răspuns că într-adevăr am găsit una în București, pe care doresc acum să v-o arăt în toata gloria sa, în următoarele fotografii.

Art Deco mud scraper
Răzătoare de noroi Art Deco, Vila Miclescu, arh. Horia Creangă, 1930, zona Dorobanți, București (©Valentin Mandache)

Ineditul artefact aparține Vilei Miclescu, una dintre cele mai elegante clădiri ale Bucureștiului perioadei Art Deco și Modernistă, localizată în cartierul Dorobanți, proiectată de arhitectul Horia Creangă și construită în 1930.

Art Deco mud scraper
Răzătoare de noroi Art Deco, Vila Miclescu, arh. Horia Creangă, 1930, zona Dorobanți, București (©Valentin Mandache)

Răzătoarea de noroi conține regula de trei, inspirată din mitologia antică egipteană, tipică stilului Art Deco, văzută în cele trei lame ale sale, fiind în ton cu barele orizontale grupate în trei de pe feroneria ușii.

Art Deco mud scraper
Vila Miclescu, arh. Horia Creangă, 1930,  zona Dorobanți, București (©Valentin Mandache)

Vila este în cea mai mare parte un design Modernist interbelic, pentru care Horia Creangă este atât de renumit, cu unele elemente Art Deco, cum este casa scărilor, ușa și răzătoarea de noroi.

Art Deco mud scraper
Răzătoare de noroi Art Deco, Vila Miclescu, arh. Horia Creangă, 1930, zona Dorobanți, București (©Valentin Mandache)

Casa este într-o stare proastă de întreținere, cu toate că e pe lista monumentelor istorice, o situație obișnuită în București, datorată în primul rând lipsei de educație și interesului în arhitectura istorică a locuitorilor post-comuniști ai acestui oraș. Se pot observa efectele neglijenței chiar și pe această răzătoare de noroi, care este un vestigiu arhitectural atât de rar: prima fotografie, care am făcut-o acum un an și jumătate, o prezintă cu două „urechi”, ochiurile de la capete, pe când ultima imagine, făcută acum o săptămână, arată că una dintre „urechi” lipsește. Aceasta vă dă o idee cât de rapid dispare identitatea arhitecturală a Bucureștiului din cauza propriilor săi locuitori și a autorităților alese de ei.

Poarta Art Deco cu motive circulare

Art Deco style gate, dating from the mid 1930s, Piata Romana area, Bucharest
Art Deco style gate, dating from the mid 1930s, Piata Romana area, Bucharest

Un interesant vestigiu de design Art Deco, datand din perioada varfului sofisticarii culturale a Bucurestiului, in a treia si a patra decada a secolului trecut, acum neingrijit si privit cu ura de catre locuitorii post-comunisti ai orasului, supravietuind stoic printre hidoasele si necioplitele lor renovari de caldiri de epoca.

Raze de soare Art Deco

Art Deco sunbursts
Raze de soare in maniera „Art Deco” vazute in vara lui 2012, zona Grivita – Domenii, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Sunt un mare fan al panourilor cu reprezentari optimiste in stil Art Deco, cum sunt cele ce depicteaza raze de soare izbucnind, curcubee sau tema marilor sudului. In sensul acesta am pus in juxtapozitie aici o izbucnire reala de raze solare, fotografiata in vara anului trecut in zona Grivita – Domenii, care inca pastreaza mult din sarmul interbelic cand cartierele au fost in mare parte construite, intr-o perioada cand stilul Art Deco era in voga in Bucuresti, si emblema unei companii de asigurari, ornament ce dateaza din era Art Deco, situat pe o cladire din anii 1930 in centrul capitalei. Privind la razele naturale alaturate celor arhitecturale, este mai usor sa intelegem mesajul de optimism si incredere exudat de panourile Art Deco ale orasului si de cultura sofisticata a acelor minunate vremuri din istoria arhitecturii.

Art Deco sunbursts
Motivul Art Deco al razelor de soare izbucnind, ca parte a compozitiei emblemei unei companii de asigurari interbelice, zona Universitate, Bucuresti (©Valentin Mandache)

Imagini de la turul arhitectural „Faza tarzie a stilului neoromanesc” din 25 august ’12

Tur arhitectural Case de Epoca – Historic Houses of Romania: „Faza tarzie a stilului neoromanesc”

Doresc sa impart cu dumneavoastra cateva mostre a magnificentei arhitecturi in stil neoromanesc, ce apartine fazei sale tarzie de dezvoltare, vizionata in timpul recentului tur arhitectural de pe 25 august ’12, ghidat de autorul blogului Case de Epoca. In termeni bazici, faza matura reprezinta o sinteza intre neoromanesc si Art Deco, sau spus diferit, arhitectura nationala a Romaniei exprimata in coordonate Art Deco, tipice perioadei dintre sfarsitul anilor 1920 si mijlocul decadei 1940. Tehnologiile moderne de contructie de dupa Primul Razboi Mondial, permiteau constructia de cladiri inalte, usoare si aerisite exprimate in arhitectura Art Deco si Modernista, care era destul de antitetica edificiilor grele, construite in special din caramida, ca niste citadele ale stilului neoromanesc, ridicate in timpul fazelor sale timpurie si matura desfasurate de patru decade deja. Aceasta a condus la o criza de expresie in cadrul stilui arhitectural indigen, ameninata de popularitatea in randul publicului a stilurilor internationale moderne, care erau adoptate la scara larga in Bucuresti din timpul anilor 1930. Stilul neoromanesc a reusit sa supravietuiasca si gaseasca noi forme de experesie, pana la momentele de cotitura istorica aduse de cel de al Doilea Razboi Mondial, prin fascinante sinteze, in special cu designurile Art Deco.

Această prezentare necesită JavaScript.

Adam și Eva în reprezentări Art Deco și comunistă din anii ’60

Cuplul primordial, Adam și Eva, este o temă predilectă în artele vizuale. Decorația arhitecturală nu face excepție în această privință. Am găsit în timpul muncii mele de teren în București două asemenea reprezentări, un basorelief în stilul Art Deco ce împodobește pedimentul intrării unei case de apartamente construită în 1929, și o statuie, parte din designul de grădină al curții unui bloc comunist de la mijlocul anilor 1960, amândouă prezentate în fotografiile de mai jos.

Adam și Eva în reprezentare Art Deco, basorelief pe pedimentul unei case de apartamente din 1929, zona Cișmigiu, București (©Valentin Mandache)

Panoul Art Deco este, în opinia mea, un destul de bun produs artistic, pe linii clasiciste sau chiar Rodin-iene, invitând la filozofare pe marginea simbolismului acestui cuplu în condițiile perioadei interbelice, la începutul Marii Depresiuni Economice. Îmi place altarul, cu baza în trei trepte și trei caneluri pe coloană, toate conformându-se regulii de trei a stilului Art Deco, pe care se reazemă cele două personaje, ca două zeități antice, cuprinse de radiația generată de focul sacru. Adam și Eva în acest caz arată destul de androgin, ceea ce este în concordanță cu normele clasicismului grec de portretizare incertă a sexului personajelor.

Tema Adam și Eva în compoziție statuară  din anii ’60, reprezentând cuplu de adolescenți, zona Domenii, București (©Valentin Mandache)

Cuplul din compoziția ce datează de la mijlocul anilor 1960 este de asemenea o redare a temei Adam și Eva, dar în coordonatele ideologiei comuniste care guvernau viața și societatea României acelei perioade. Este reprezentată o pereche de adolescenți de vârsta unor Romeo-și-Julieta, fără trăsături aristocratice ca în panoul de mai sus, însă cu înfățișări robuste, considerate sănătoase, atribuite membrilor clasei muncitoare. Anii 1960 au reprezentat o perioadă de dezgheț a dictaturii, după dura decadă și jumătate de stalinism postbelic, iar în România în particular, aceasta a fost reflectată în reușite produse artistice și arhitecturale (vezi, de exemplu, remarcabilul design Modernist al hotelurilor ce împodobesc litoralul Mării Negre). Statuia exudă ceva din acea atmosferă mai optimistă și, în opinia mea, este de un standard artistic mai bun decât basorelieful Art Deco descris mai sus.

Adam și Eva în reprezentări Art Deco și comunistă din anii 1960 , București (©Valentin Mandache)

Balcoane vitrate din diferite ere arhitecturale

Vă prezint aici trei interesante imagini de balcoane/verande vitrate care țin de cele trei stiluri principale ce caracterizează arhitectura istorică a Bucureștiului: stilul Mic Paris (ultimul sfert al sec. 19, până la Primul Război Mondial), neoromânesc (sfârșitul sec. 19 – ultima parte a anilor ’40) și Art Deco (anii 1930 și ’40). Din studiile mele în teren, am găsit că de obicei structurile vitrate nu sunt contemporane cu clădirea originală, ci adăugate ca o împodobire sau îmbunătățire în lucrări de renovare în primul sau al doilea deceniu după ce construcția a fost ridicată. Principala atracție a unei structuri vitrate, fie ea balcon, ușă de seră sau fântână de lumină, este de fapt elaborată sa lucrătură în fier, scheletul metalic ce o susține, exemplificată aici mai ales în cea de a doua fotografie ce prezintă un balcon vitrat neoromânesc. Câteodată mai supraviețuiesc bucăți de sticlă, geamuri originale în cadrul structurii de fier, care în cazul design-urilor istoriciste de sec. 19 (Mic Paris) se prezintă în frumoase nuanțe specifice sticlei colorate din epoca victoriană.

Balcon vitrat în stil Mic Paris, casă din anii 1890, zona Gradina Icoanei, București (©Valentin Mandache)
Balcon vitrat în stil neoromânesc, casă de la sfârșitul anilor 1920, zona Cotroceni, București (©Valentin Mandache)
Balcon vitrat Art Deco, casă de la mijlocul anilor 1920, zona Dorobanți, București (©Valentin Mandache)

Varf de cladire Art Deco bucuresteana

Varf de cladiere Art Deco bucuresteana, zona Colina Patriarhiei (©Valentin Mandache)

Aceasta cladire nu este ceva sa scrii despre ea acasa daca o privesti la nivelul strazii sau primele etaje, dar varful este cu totul alta poveste, dupa cum marturiseste fotografia de mai sus. Mie imi da impresia unei cascade sau cataracte prin multitudinea de trepte in unghi drept si nervuri verticle care o impodobesc. Regula de trei, inspirata din mitologia egipteana, asa de populara in era cand stilul Art Deco a fost in voga, este evidenta in numarul de benzi delimitate de nervuri si de gruparea anamblului de trepte de la varful edificiului. Se poate vedea de asemenea o aluzie la tema pachebotului transoceanic prin elemente ca fereastra hublou de la centru, cele doua mici catarge ce flancheaza nervurile verticale, si impresia generala de punte de comanda a unui vas oceanic pentru aceasta deosebita structura de varf de cladire.

Balcon Art Deco semicilindric

Am gasit acest mic si exquisit detaliu Art Deco in timpul unuia din tururile arhitecturale Case de Epoca in zona Colina Patriarhiei a Bucurestiului. Formeaza parte a verandei de acoperis a unei case construita spre sfarsitul anilor ’30, proiectata pe o tema de pachebot transoceanic, asa de tipica stilului Art Deco bucurestean. Balconul si gardul verandei sunt clar inspirate dintr-o tema nautica, cum e postul de observatie/ cusca din varful provei marilor vapoare ale acelor vremuri. Mai jos acest balcon semicircular e prezentat in sase imagini cu diferite secvente de procesare si filtre, care sper sa transmita mai bine frumoasele lui proportii si context arhitectural.

Balcon Art Deco semicilindric, casa de la sfarsitul anilor 1930, zona Colina Patriarhiei, Bucuresti (©Valentin Mandache)
Balcon Art Deco semicilindric, casa de la sfarsitul anilor 1930, zona Colina Patriarhiei, Bucuresti (©Valentin Mandache)
Balcon Art Deco semicilindric, casa de la sfarsitul anilor 1930, zona Colina Patriarhiei, Bucuresti (©Valentin Mandache)
Balcon Art Deco semicilindric, casa de la sfarsitul anilor 1930, zona Colina Patriarhiei, Bucuresti (©Valentin Mandache)
Balcon Art Deco semicilindric, casa de la sfarsitul anilor 1930, zona Colina Patriarhiei, Bucuresti (©Valentin Mandache)
Balcon Art Deco semicilindric, casa de la sfarsitul anilor 1930, zona Colina Patriarhiei, Bucuresti (©Valentin Mandache)